sermentu e sa cresura,
proda
, pl.
le
prode
. Giuali de bingia, ordini de is
fundus de su sermentu,
filare
,
an-
guillare
. Prazza de bingia, su spaziu
intre unu giuali, e s’ateru,
androne
,
viottola
. Cussorgia coltivada, o posta
a bingias,
vigneto
. Plantai una bin-
gia,
piantare una vigna
,
far vigna
.
Fai is fossus po plantai su sermentu,
soggrottare
. No hapu ancora fattu is
fossus,
non ho per anco soggrottato
.
Bagantinu de sa bingia, scampiu, o
pezzu de terrenu in sa bingia senza
plantai a bingia,
radura
. Lastr. Pudai
sa bingia,
potar la vigna
. Pudai a
fruttu, o a medas ogus,
potare a vi-
no
. Primu fruttu de sa bingia,
prima
covata
. Fruttu o produzioni de su
segundu, de su terzu annu,
seconda
,
terza covata
. Impalai is bingias,
pa-
lar le vigne
,
le viti
. Targ. Carzai sa
bingia,
rincalzar le viti
,
far terra ne-
ra
. Lastr. Scarzai sa bingia,
scalzare
,
discalzar le viti
. Scirrai sa bingia,
operazioni, chi si fait in austu,
dira-
mar le viti
,
spampanare
. Segrestai sa
bingia, operazioni chi si fait in gen-
nargiu seghendu is pertias inutilis,
sfemminellare
,
tagliar le femminelle
.
Lastr. Coltivai sa bingia,
vignare
,
col-
tivar la vigna
. Smammai sa bingia,
operazioni, chi si fait in maju se-
ghendu is pillonis nous, e inutilis,
tagliare gl’inutili sprocchi
,
i sorcoli
,
o mazze
,
tagliare i poppajoni
, Lastr.
tagliare i ghiottoni
. Targ. Poniri unu
campu a bingia,
avvignare
,
porre
un campo a vigna
. Terrenu postu a
bingia,
terreno avvignato
,
posto a vi-
gna
. Rennovai una bingia beccia, e
abbandonada, seghendu su truncu
de su sermentu asuba de sa pertia, o
pudoni, chi hat bogau su truncu,
sae-
polare
,
e sattolare
,
rimettere in asset-
to una vigna vecchia e trasandata
,
tagliare alle viti il pedale sopra il sae-
polo
. Sa pertia, o pudoni, chi bessit
Bingiatèri
292
asuba de su truncu,
saepolo
,
e saet-
tolo
. Timu, chi no m’indi scicùtit sa
bingia, prov. si narat de unu, chi
nienti timit de s’ateru,
temo, che non
mi rincarisca il fitto
. Chini tenit bin-
gia tenit tingia, prov. chi no si tenit
utili senza fastidiu,
chi ha polli ha
pipite
, ovv.
chi ha capre ha corna
.
Bingiatèri
s. m.
vignajo
,
vignajuo-
lo
.
Bingiòna
s. f. accresc.
vignone
.
Bingixedda
s. f. dim. (dd pron. in-
gl.)
vignetta
,
vignuola
.
Binìferu
,
ra. M. viniferu.
Binixeddu
s. m. dim. (dd pron. in-
gl.)
vinetto
,
vinuccio
,
vinettino
,
vino
senza fumo
. Binixeddu ordinariu,
vi-
nucchio
,
vinuccolo
.
Binnenna
s. f.
vendemmia
.
Binnennàbili
agg.
vendemmiabile
.
Binnennadòri
v. m.
vendemmia-
tore
,
vendemmiante
.
Binnennadùra
s. f. M. binnenna-
mentu.
Binnennài
v. a.
vendemmiare
,
far
le vendemmie
. Binnennai su sciscillo-
ni,
raspollare
.
Binnennamentu
s. m.
vendem-
miamento
.
Binnennàu
,
da part.
vendemmia-
to
.
Binòmiu
s. m. (T. de s’Algebra)
cantidadi cumposta de duas partis,
binomio
.
Binòsu
,
sa. M. mustosu.
Binta
s. f.
vincita
. Binta de nou,
rivinta
.
Bintèna
s. f.
ventina
.
Bintèsimu
,
ma agg.
ventesimo
.
Binti
s. m.
venti
. Binti bortas tan-
tu,
vigecuplo
.
Bintìna
.
M. bintena.
Bintu
,
ta part.
vinto
,
superato
;
sga-
rato
. Donaidda po binta,
darla vin-
ta
. Donaisì po bintu,
darsi per vinto
,
arrendersi
. Bintu de nou,
rivinto
.
Binturèri
,
ra agg.
vendereccio
.