cambiarsi
,
cangiarsi
,
convertirsi
. Fur-
riai unu bestiri,
rivoltare un abito
.
Furriamentu
s. m.
volta
,
voltamen-
to
,
svolta
,
svoltamento
,
volgimento
.
Furriamentu de stogumu,
sovversio-
ne
,
rivoltamento
,
sconvolgimento di
stomaco
. Furriamentu de conca. M.
vertigini. Furriamentu de fueddus in
contrariu,
storcimento di parole
. Po
mutazioni. M.
Furriàu
,
da part.
svoltato
,
svolto
,
voltato
. Furriau in tundu, in giru,
ri-
voltato
,
che ha dato la volta tonda
.
Po cambiau de opinioni,
svoltato
,
svolto
,
rimosso dall’opinione
. Po
emendau,
ravveduto
. Po cambiau, o
cunvertiu in alguna cosa,
ridotto
,
convertito
. Po axedau trattendu de
binu,
incerconito
,
volto
,
rivolto
,
che
ha preso punta
. Furriau a su rove-
sciu,
arrovesciato
,
rovesciato
. Furriau
frequenti,
convolto
,
volto
,
voltolato
.
Furriau in is orus, o estremidadis,
ri-
bordato
. M. su verbu.
Furriottu
s. m. Furriottu de porta,
o de ventana, de linna,
nottola
. Fur-
riottu de su frenu,
voltojo
. Furriottu
de binu,
caratello
,
doglietto
.
Fùrriu
s. m. giru,
volta
,
giro
,
gira-
volta
. Andai a fai unu furriu,
anda-
re a dar una volta
,
fare una gita
.
Furtivamenti
avv. (t. de s’usu) se-
gretamenti,
furtivamente
,
nascosa-
mente
,
segretamente
.
Furtìvu
,
va agg. (t. de s’usu) occul-
tu,
furtivo
,
nascoso
,
occulto
,
segreto
.
Furtu
s. m. (t. de s’usu)
furto
,
la-
droneccio
,
ruberia
.
Furuncu
,
ca agg. (t. r.) M. furoni, na.
Furùnculu
,
la agg. M. furoni, na.
Fusàju
s. m. chi fait fusus,
fusajo
.
Fuscamenti
avv.
foscamente
,
oscu-
ramente
.
Fuscu
,
sca agg. (t. de s’usu) oscuru,
fosco
,
bruno
,
oscuro
. Tempus fuscu,
tempo fosco
,
caliginoso
,
nebbioso
.
Fusellu
s. m. strum. de Piccaperde-
Furriamentu
138
ri po usu de alzai pezzus a sa fabbri-
ca,
àrgano
,
grua
. Po terminu de is
carteras, cilindru de linna po moviri
is istangas,
fusello
.
Fusìbili
agg. (t. de s’usu) chi si
podit fundiri o scallai,
fusibile
.
Fusibilidàdi
s. f. (t. de is Minerali-
stas, e de s’usu)
fusibilità
.
Fusiòni
s. f. (t. de s’usu)
fusione
,
liquefazione
.
Fusixeddu
s. m. dim. (dd pron.
ingl.)
fusellino
.
Fusòriu
,
ria agg. chi appartenit a
fusioni,
fusorio
.
Fustàniu
s. m.
fustagno
,
frustagno
.
Fustaniu de Inghilterra,
basino d’In-
ghilterra listato
.
Fustèri
s. m.
legnajuolo
.
Fusti
s. m. (t. r. de
fustis
lat.)
basto-
ni
,
fusto
. M. bastoni. Fusti, o cambu
di erbas,
caule
,
o gambo d’erba
. Fu-
sti de sa colunna,
cammino
. Su fusti
de sa coa, s’ossu sacru,
osso sacro
.
Fusti de s’ancora,
fusto dell’ancora
.
Fustigalla
s. f. linna minuda po fai
fogu,
stipa
,
frasconi
,
seccaticcia
. Ar-
regolliri, o segai custa linna minuda,
stipare
,
far la stipa
.
Fustigheddu
s. m. dim. (dd pron.
ingl.)
fuscellino
,
fuscelletto
,
fusce-
luzzo
,
festuca
. Fustigheddu de pal-
la, o similis,
fuscelletto
,
fuscellino
,
fuscelluzzo di paglia ec
.
Fustigu
s. m.
fuscello
. Fustigu sic-
cau de is arburis,
fruscolo
,
frusco
.
Circai sa cosa a fustigu, andai a in-
contrai perigulus,
cercar di frignuc-
cio
,
cercar la cosa col fuscellino
,
procacciarsi noje
,
cercar disgrazie
.
Circai sa cosa a fustigu, po amelez-
zu,
cercar le busse col fuscellino
.
Fustigu de spola, o sticcu,
spoletto
.
Fustigu de viscu,
paniuzzo
. Fustigu
de signalai is litteras,
stile
,
tocco
.
Fustigus, zinnigas, o pertias de cab-
bia,
gretole
. Giogu de fustigus, chi
faint is pipius,
gioco delle buschette
.