Turradùra
s. f. trattendu de pani,
abbrostitura
. Fueddendu de caffè e
similis,
tostatura
. Targ.
Turrài
v. a. (de
torreo
,
es
, e ancora
t. cat.) Po siccai a fogu, o a soli,
adu-
stare
,
seccare
,
riardere
,
fare adusto
.
Turrai caffè, orgiu, e similis,
abbro-
stire
,
abbrostolire
. Turrai fittas de
pani,
arrostir pane
,
far crostini
. Tur-
rai mendula, nuxedda ec.
incuoce-
re
. Turrai a modu de pistoccu,
bi-
scottare
.
Turramentu
s. m. M. turradura.
Turràu
,
da part.
riarso
,
seccato
,
fatto adusto
. Caffè turrau,
caffè ab-
brostito
,
abbrostolito
,
tostato
. Targ.
Mendula turrada,
mandorle incotte
.
Po fattu a pistoccu,
biscottato
. Pani
turrau,
pane arrostito
,
abbronzato
.
Turrazza
s. f. accr. turri manna,
torrione
.
Turri
s. f. (de
turris
,
is
)
torre
. Turri
beccia,
torraccia
,
torre scassinata
.
Fortificai cun turris,
torriare
. Fortifi-
cau cun turris,
torrito
. Essiri in simi-
lanza de turri,
torreggiare
. Abitanti
de turri,
torriere
.
Turritànu
s. m. guardia de turri,
torrigiano
.
Turrixedda
s. f. dim.
torretta
,
tor-
ricella
.
Turronàju
s. m.
venditor di torro-
ni
.
Turròni
s. m.
torrone
. Turronis di
Alicanti e corruttamenti dilicantis,
torroni d’Alicante
.
Turta
s. f.
torta
. Turta cun pasta,
crostata
. Turta cun pasta sfogliada,
sfogliata
. Turta de latti cun ous isbat-
tius senza crosta de pasta,
tàrtara
.
Turta de sanguni de porcu in dulci,
migliaccio
.
Turtèra
s. f. (t. sp.)
tegghia
,
e te-
glia
. Su cobertori,
tegghia
. Sa canti-
dadi, chi stat in sa turtera,
tegliata
.
Turteredda
s. f. dim.
tegghina
,
teg-
ghiuzza
.
Turradùra
356
Turtèri
s. m. chi fait, o bendit tur-
tas,
tortellajo
.
Turteròna
s. f. accr.
teglione
.
Turtixedda
s. f. dim.
tortella
,
tor-
tellina
. Po pastissottu,
tortello
.
Turtòna
s. f. accr. de turta,
tortone
.
Turturedda
s. f. dim. de turturi,
tor-
torella
.
Tùrturi
s. f. volat.
tòrtora
,
e tòrtola
.
Tussi
s. m.
tosse
,
e tossa
. Tussi di
animalis,
mal di castrone
.
Tussimentu
s. m.
tossimento
.
Tùssiri
v. n.
tossire
.
Tùssiu
,
ssia part.
tossito
.
Tussixeddu
s. m. dim. de tussi,
tos-
serella
.
Tutèla
s. f. protezioni de su tutori
po su pupillu, e protezioni ancora
assolutam.
tutela
;
protezione
,
difesa
.
Tutelàri
agg. chi defendit,
tutelare
.
Tutelàu
,
da agg. defendiu de su
tutori,
tutelato
.
Tutòra
s. f.
tutora
,
tutrice
.
Tutòri
s. m. su chi tenit cura de su
pupillu,
tutore
. Tutori de feminas,
senza su consensu de su quali no
podint fai algunu contrattu,
mon-
dualdo
.
Tutorìa
s. f. offiziu de su tutori,
tutorìa
,
tutorerìa
,
tutela
.
Tuttureddu
s. m. dim.
piccolo spia-
natojo
.
Tutturìgu
s. m. (t. r.) zugu di am-
pudda. M. zugu.
Tùtturu
s. m. arrogu de bastoni
tundu po assuttiligai sa pasta,
spia-
natojo
,
matterello
. Tutturu de can-
na, su spaziu de unu nuu a s’ateru,
bocciuòlo
,
cannello
. Tutturu man-
nu,
bocciolone
. Fai a tutturu, o in
forma de paperottu,
accartocciare
.
Faisì a tutturu n. p.
accartocciarsi
.
Tuu
s. m. Su miu, e su tuu,
il mio,
e il tuo
,
cioè la mia roba, il tuo ave-
re
. In plur. is tuus po parentis,
i
tuoi
,
cioè i tuoi parenti
,
o familiari
.
Tuu
,
tua pronom. agg. possessivu,